»  Home noutăţi | foto | publicitate | ру | ro  
Ziuma Mondială a drpeturilor consumatorilor Guvernul RM:

 
»  Strategia UE 2002-2006
STRATEGIA POLITICII CONSUMATORULUI 2002-2006 


1.    INTRODUCERE
   
1.1    Conţinutul
În acest Comunicat este prezentată strategia Comisiei cu privire la politica consumatorului la nivel european pentru următorii cinci ani (2002-2006). Anul trecut, Comisia a emis un raport temporar pe baza progreselor făcute datorită planului de acţiune din anii trecuţi (1999-2001) pentru a pregăti noua strategie. Comisia prezintă trei obiective temporare, implementate cu ajutorul soluţiilor incluse în programul pe termen scurt care va fi regulat revăzută de Comisie printr-un document de lucru. Obiectivele:

•    Un nivel înalt de protecţie a consumatorului
•    Aplicarea efectivă a regulilor de protecţie a consumatorului
•    Atragerea organizaţiilor de protecţie a consumatorului în politica UE

Aceste trei obiective sunt elaborate pentru a ajuta la integrarea intereselor consumatorului în toate celelalte politici a UE, mărirea la maximum a beneficiilor unei pieţi unice pentru consumatori şi  pregătirea pentru extindere.

 Conform primului obiectiv „Un nivel înalt de protecţie a consumatorului”, cele mai importante acţiuni sunt iniţiativele de supraveghere a chestiunilor practicilor comerciale adresate de Cartea Verde cu privire la Protecţia Consumatorului din UE şi la securitatea serviciilor prestate. Conform obiectivului al doilea ”Aplicarea efectivă a regulilor de protecţie a consumatorului”, acţiunile de bază constituie dezvoltarea unei baze administrative de cooperare între Statele Membre şi mecanismele de compensare a consumatorului. Pentru a atinge scopul  obiectivului al treilea  „Atragerea organizaţiilor de protecţie a consumatorului în politica UE”, acţiunile de bază constau din reviziuna mecanismului de participare a organizaţiilor consumatorului în executarea politicii UE şi în fondarea proiectelor de învăţământ.

Politica europeană a consumatorului este esenţială pentru una din obiectivele strategice ale Comisiei, cea ce ţine de îmbunătăţirea calităţii vieţii, de crearea unui nou dinamism economic şi modernizarea economiei europene. Crearea Direcţiei Generale pe Protecţia Sănătăţii şi a Consumatorului în 1999 şi reorganizarea lucrului de regularizare şi cel ştiinţific cu scopul de a asigura independenţa, transparenţa şi protecţie intereselor consumatorului dă dovadă de un interes sporit faţă de politica consumatorului.

În acest Comunicat se propune Parlamentului European, Consiliului, Comitetului pe probleme Sociale şi Economice, Comitetului Regional şi tuturor părţilor implicate să susţină tot proiectul în general şi în special cele trei obiective. De asemenea Comisia le propune să încurajeze adoptarea măsurilor cheie propuse şi să susţină implementarea lor.


1.2. Sfera de abordare
 
      Politica consumatorului în acest Comunicat include întrebări de ordin economic şi juridic care se referă la piaţa de desfacere, informarea consumatorului, promovarea organizaţiilor de protecţie a consumatorului şi colaborarea lor cu alte părţi cointeresate  în dezvoltarea politicii consumatorului. Sfera de abordare a acestei strategii nu conţine informaţie referitor la probleme ce ţin de protecţia alimentară. Cartea Albă referitor la protecţia alimentară adoptată la 12 ianuarie 2000 conţine propuneri pentru un program mai complex de reforme legislative în acest domeniu.


2. CAUZA PRINCIPALĂ A STRATEGIEI POLITICII CONSUMĂTORULUI

      Dezvoltarea politicii consumătorului la nivel UE a fost concluzia principală la fondarea pieţii interne. Circulaţia liberă a serviciilor şi mărfurilor a necesitat adoptarea legii comune sau cel puţin asemănătoare pentru a asigura interesele consumătorului şi de a elimina obstacolele de regulă şi distorsiunile de competenţă.

      Au fost întreprinse măsuri pentru a oferi consumătorilor mijloace de apărare a propriilor interese prin alegeri informate. Aceasta va asigura ca consumătorii să fi informaţi corect şi precisă înainte de a se implica în tranzacţii şi  anumite drepturi legale în caz că tranzacţia nu asigură rezultatul necesar. Aceste măsuri  au ca scop să corecteze dezechilibru structural între consumători şi afacere ce apare din limitele cu privire la acces la informaţie şi expertiză judiciară a consumătorilor precum şi asupra resurselor economice a acestora.

    De asemenea sunt necesare reguli de garantare a unui nivel decent de protecţie a tuturor consumătorilor. Hotărîrea de adoptare a acestei măsuri depinde mult de estimare  politică a interesului de a fi protejat practicabilitatea consumătorilor fiind în stare să se apere prin alegerile informate în practică.

2.1. Domeniu Politicii a Consumătorilor din UE

      Politica consumătorilor din UE trebuie să asigure cerinţe de protecţie şi sănătate minimă şi interese economice de pază pentru a garanta un nivel înalt de protecţie şi să satisfacă aşteptările cetăţenilor din toată UE. Consumătorii mai trebuie să fie protejaţi de practicile abuzive. O mare parte din acest domeniu ţine de legislaţie şi alte acţiuni avînd un impact direct asupra situaţiei de pe piaţă ca standardizarea, cod de conduită sau cea mai bună metodă de organizare a lucrului.

       Politica consumătorilor din UE mai trebuie să permită consumătorilor de a înţelege politicile care-i afectează. Consumătorii trebuie să dispună de posibilitatea de a-şi promova interesele pentru a merge în pas cu deţinătorii de acţiuni a societăţi civile prezentaţi la nivel European.
   
   De asemenea este important ca consumătorii să dispună de oportunităţi comparabile de a beneficia pe deplin din potenţialul pieţii interne în termeni de alegere mai vastă, preţuri scăzute şi disponibilitatea serviciilor de bază. Obstacolele comerţului internaţional de aceea trebuie să fie învinse pentru ca dimensiunea consumătorului de pe piaţa internă să se dezvolte în paralel cu dimensiunea afacerii. Politica consumătorilor din UE tinde la stabilirea unui mediu comun şi coerent asigurînd că consumătorii sunt siguri în cumpărături în toată Europa.

Politica consumătorului nu poate fi dezvoltată de sine stătător fără a nu lua în consideraţie alte domenii care au un impact asupra consumătorilor. Integrarea sistematică a preocupărilor consumătorilor în toate  domeniile relevante a politicii din UE este esenţială. Scopul viitorului trebuie să fie acesta de a dobîndi aceste ţeluri pentru a efectua integrarea intereselor consumătorului în alte politici.

Politica consumătorului prezintă un domeniu unde UE poate adăuga valoare. Este o responsabilitate distribuită între UE şi autorităţile publice naţionale. Regulile UE sunt aplicate la nivel naţional. Integrarea intereselor consumătorilor în toate politicile poate fi efectivă doar dacă există abordare similară la nivel naţional. Aceasta înseamnă că politica consumătorului prezintă un efort colectiv în toate sectoarele politicii a UE şi la toate nivelurile: naţional, regional şi european.

Principiile expuse mai sus sunt stabilite în articolele 153 şi 95 a Tratatului de fondare a UE.

2.2. Procesul noii strategii

2.2.1. Evaluarea influenţei.

Succesul strategiei politicii consumătorului poate fi măsurat doar prin influenţa pe care o are pentru consumătorii din Europa. De aceea este important ca argumentarea pentru strategie să fie bine aranjată anticipat, ca progresul să fie bine monitorizat şi ca succesul acţiunilor individuale este clar evaluat pe viitor.

2.2.2. Politică cu bază de cunoştinţă
   
Politica consumătorului necesită să fie susţinută de date şi informaţii relevante pentru a sistematiza politicile în cel mai potrivit mod. De asemenea există necesitate în informaţie şi date pentru publicul general, mai ales de cînd moneda euro a fost introdusă, care sporeşte transparenţa de preţ din zona euro. Politicienii necesită să completeze datele cantitative disponibile cu date calitative ce pot fi aprovizionate prin sondaje de opinie cu privire la atitudinile, cunoştinţele, satisfacţia consumătorului.
Monitorizarea reclamaţiilor din partea consumătorilor şi rezolvarea lor de asemenea este o chestiune principală pentru o informaţie mai bună cu privire la interesele consumătorului şi răspunsurile pieţii.

Comisia va continua să dezvolte „baza lor de cunoştinţe” cu privire la informaţie şi date asupra consumătorului şi pieţii. De asemenea va folosi cercetare ştiinţifică în special cu ajutorul Programelor de Cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică. 


2.3. Factorii principali a noii strategii

Cinci factori au fost luaţi în consideraţie la dezvoltarea noii strategii.

2.3.1. Moneda euro

Introducerea monedei euro a înlăturat bariera psihologică faţă de cumpărăturile consumătorului din alte State Membre şi a uşurat la compararea preţurilor. De aceea oportunităţile internaţionale devin mult mai evidente pentru consumători.

2.3.2. Modificări tehnologice, economice şi sociale

Întrebuinţarea Internetului şi vitezele de pătrundere locală se măresc. Utilizarea internetului în UE a crescut de la 18% în martie 2000 pînă la 38% în decembrie 2001. Ca urmare a sporit comerţul electronic în rîndul consumătorilor.
 
Comerţul electronic şi societatea informaţională reduce importanţa distanţei în publicitate, marketing şi comerţul cu amănunt pentru multe produse şi servicii.

Laturile de consum de asemenea se modifică. Sectorul de servicii se măreşte. În UE s-a mărit de două ori sectorul de producere în termeni de PIB; serviciile publice şi sociale s-au mărit de trei ori. Aceasta înseamnă că serviciile inclusiv aspectele lor de asigurare trebuie să fie luate în consideraţie cu privire la politica consumătorilor din UE.


2.3.3. Beneficiile cîştigate de pe piaţa internă

Odată cu aceste modificări, comerţul internaţional în prezent prezintă o problemă mult mai realistă. Cu toate că mai există obstacole faţă   de realizarea potenţialului deplin a pieţii interne.

Sondajele arată că mai există diferenţe de preţuri pentru multe bunuri şi servicii a consumătorilor din UE. În plus preţurile pot fi scăzute dacă companiile ar putea să-şi exporte produsele fără să efectueze careva pregătiri pentru diferite ţări.

Diferite reguli de protecţie a consumătorului se aplică în diferite State Membre. Indiferent de siguranţa de care ei dispun sau nu atunci cînd ei fac cumpărături peste hotare, consumătorii îşi limitează alegerile faţă de produse şi servicii disponibile în Statul lor Membru.

Lipsa siguranţei consumătorului faţă de cumpărături peste hotare

 Consumătorii din UE au mai puţină încredere cu privire la cumpărăturile de peste hotare decît de la ei acasă – doar 31% de consumători cred că ar fi bine protejaţi într-o dispută internaţională cu un furnizor, iar 56% cred că ei vor fi bine protejaţi în ţara lor natală.

Este foarte important ca UE să asigure ca regulile şi practicile pieţii interne să încurajeze consumătorii faţă de tranzacţii internaţionale. Cumpărăturile internaţionale va înlocui pe cele de rutină, cu excepţia celor care locuiesc în apropierea hotarului. Chiar dacă un mic procentaj de consumători ce-şi fac cumpărături peste hotare, aceasta va influenţa asupra preţurilor din fiece Stat Membru.


2.3.4. Implementarea reformei de guvernare

Consiliu European din Lisabona, Cartea Albă de guvernare adoptată în iulie 2001 şi Planul de Reglamentare mai Efectivă a Acţiunii să fie prezentate pe scurt la Comisie, împreună prezintă o expresie dinamică a voinţei politice faţă de reformă.  Aceste iniţiative au conceput o dezbatere importantă pentru îmbunătăţirea calităţii, eficacităţii şi simplicităţii  a acţiunilor de reglamentare şi pentru a implica şi consulta mai efectiv  societatea civilă la procesul de a lua decizie europeană.

Consumătorii au mari speranţe  faţă de Uniunea Europeană, abilitatea sa de a asigura paza lor, de a proteja interesele lor şi să le permită să îndeplinească direct careva din beneficii a integrării Europene. Cele cinci principii pentru guvernare pozitivă a sincerităţii, participării, responsabilităţii şi coerenţii sunt direct relevante faţă de politica consumătorului şi trebuie să formeze o parte  inalienabilă a viitoarei strategii.

2.3.5. Pregătire pentru dezvoltare (lărgire)

Aderarea ţărilor candidate la UE va avea un impact major asupra funcţionării pieţii interne. Aceasta este în particular adevărat în domeniul protecţiei consumătorului, unde cetăţenii ca consumători vor face faţă efectelor unei pieţi majore. UE  va face faţă noilor structuri de reglamentare şi constrîngere şi în general cu noi atitudini faţă de protecţia consumătorului.

Multe reguli de protecţie a consumătorului, în prezent includ dreptul naţional decît legislaţia europeană. Deşi odată cu aderarea ţărilor candidate, eterogenitatea principiilor naţionale va spori enorm. Mişcarea consumătorilor ţărilor candidate are mult să se dezvolte pînă cînd îşi va juca rolul de  informare a consumătorilor, reprezentîndu-i în supravegherea de piaţă.

Problema va fi să corespundă aşteptările legitimate a noilor membri în timp ce apără şi îmbunătăţeşte nivelul prezent a protecţiei consumătorului atît în termeni de pază cît şi legali şi drepturile economice a consumătorilor. De aceea problemele mari sunt luate în consideraţie cu ajutorul acestei strategii, iar Comisia va continua să depună orice efort de a ajuta consumătorii, reprezentanţii lor şi organele naţionale din ţările candidate ce se pregătesc de aderare.


2.4. Structura noii Strategii politice a consumătorilor

În acest comunicat este prezentată strategia Comisiei cu privire la politica consumatorului la nivel european pentru următorii cinci ani (2002-2006). Comisia prezintă trei obiective temporare, implementate cu ajutorul soluţiilor incluse în programul pe termen scurt care va fi regulat revăzută de Comisie printr-un document de lucru. Strategia temporară va asigura o orientare consistentă pe cînd planul de scurtă durată poate fi mai repede adoptat faţă de circumstanţele  schimbătoare.

        Comisia mai planifică să integreze mai bine pregătirea strategiei politice cu instrument financiar pentru acţiunile de protecţie a consumătorului.


3.    OBIECTIVELE STRATEGIEI POLITICII CONSUMATORULUI
   
        Factorii cheie expuşi mai jos ne-au condus la identificarea celor trei obiective temporare:

Obiectivul 1: „Un nivel înalt de protecţie a consumatorului”. În continuare trebuie să trebuie să le permitem consumatorilor şi întreprinderilor să realizeze beneficiile pieţii interne prin îmbunătăţirea politicii protecţiei consumatorului.

Obiectivul 2: „Aplicarea efectivă a regulilor de protecţie a consumatorului”. Legea care nu este aplicată în mod adecvat nu este o lege bună. Deoarece nivelul integrării economice pe piaţa internă creşte treptat, consumatorul trebuie asigurat cu protecţie pe teritoriul întregii Europe, iar organele de stat  trebuie să aplice metode de cooperare practice şi efective.

Obiectivul 3:”Atragerea organizaţiilor de protecţie a consumatorului în politica UE”. Contribuţia organizaţiilor de protecţie a consumatorului sunt esenţiale la fel ca procesul de dezvoltare a strategiei consumatorului.

       Strategia oferă priorităţi acţiunilor care la rândul lor se împlinesc una pe alta şi care împreună formează un complex de acţiuni ce sunt îndreptate în deosebi spre soluţionarea problemelor de ordin internaţional.

3.1 Obiective temporare 1:Un nivel înalt de protecţie a consumatorului din Europa


       Aceste obiective nu reglementează  regulamentul protecţiei consumatorilor detailat la nivel european. Obiectivele prevăd perfectarea politicii consumatorului cu ajutorul celor mai potrivite mijloace( directive, normative, insrucţiuni ),şi  nu numai în sfera  protecţiei calităţii bunurilor şi serviciilor, dar de asemenea a aspectelor intereselor economice a consumatorilor ce  le oferă siguranţă în încheierea tranzacţiilor oriunde pe piaţa internă. Nivelul înalt de protecţie a consumatorilor de asemenea cere îmbinarea principiilor de integrare şi  asigură orientarea spre interesele consumatorilor a altor sfere politice a UE astfel ca piaţa internă, servicii financiare, transport, energetică, mediul înconjurător, concurenţă, agricultură, comerţ extern ş.a.

Un nivel înalt de protecţie a consumatorului este necesar.

Această obiectivă cere întreprinderea unor acţiuni în următoarele domenii a politici:

3.1.1. Protecţia calităţii bunurilor de larg consum şi a serviciilor

        Acţiunile Comunităţii au fost reuşite în asigurarea circulaţiei libere a bunurilor de larg consum pe tot teritoriul Europei. Însă este necesar totuşi de a intensifica  acţiunile comunităţii. Privitor la protecţia calităţii serviciilor, acţiunile Comunităţii s-au limitat până acum la câteva domenii, în special la domeniul transportului.

Priorităţile acestei politici sunt incluse în Directiva Generală a Protecţiei Calităţii Bunurilor, în special dezvoltarea standardelor ce se conţin în această directivă nouă, iniţiative potrivite în domeniul protecţiei  calităţii bunurilor şi soluţionarea problemelor ce apar în acest domeniu. Pregătirea legislaţiei noi cu privire la produsele chimice vor conduce la reducerea riscurilor şi vor ridica nivelul protecţiei calităţii bunurilor şi serviciilor.


3.1.2 Legislaţia cu privire la interesele economice a consumătorului

3.1.2.1. Practici comerciale

      Cartea Verde pe Protecţia consumătorului a elaborat opinii pentru viitoarea armonizare a regulilor cu privire la practicile comerciale sau asupra unui fundament de la caz la caz sau introducînd aceasta  prin cadru legislativ. Mai există o necesitate de a revedea şi schimba directivelor prezente cu privire la protecţia consumătorului din UE, să le modernizeze şi să le adopte din armonizare minimă către măsuri de armonizare totală. Cartea Verde şi Strategia Comisiei pe Servicii explică acea simpla aplicare a recunoaşterii reciproce.

Comisia va prezenta următoarea comunicare Cărţii Verde pe Protecţia Consumătorului din 2002 care pe parcurs va explica intenţiile sale în legătură cu iniţiativele existente şi noi în privinţa practicilor comerciali.
 

3.1.2.2. Revizuirea prezentei legislaţiei a comunităţii cu privire la protecţia consumătorului
 
Rapoartele Comisiei cu privire la Directivele de împărţire a timpului şi călătorie complexă a arătat un număr de neajunsuri şi noi evidenţe au fost descoperite în formă de reclamaţii faţă de Parlamentul European şi Comisia Europeană. Aceste două directive asigură o îmbinare de reguli şi soluţii a legii contractului cu privire la practicile comerciale (spre exemplu vînzare de tehnologii). Pentru aceste directive, una din priorităţile principale pentru Comisie ar fi să propună armonizare totală pentru a scădea variaţiile legilor cu privire la protecţia consumătorilor din UE care creează fragmentarea pieţii interne în detrimentul consumătorilor şi afacerii.

Cu atît mai mult, Comisia va efectua un raport asupra implementării cîtorva directive prezente necesare.



3.1.2.3. Legea cu privire la contractele consumatorilor

În 2001 Comisia a adoptat un Comunicat referitor la Legea Contractului European, lansînd un proces consultativ al eventualelor probleme de pe piaţa internaţională şi o aplicare uniformă a legii Comunităţii, ce rezultă din divergenţele legilor cu privire la contractele naţionale. Consiliul a invitat Comisia pentru a comunica rezultatele consultării, observaţiile si recomandările sub forma Cărţii Verde sau Albe de la sfîrşitul anului 2002.Parlamentul European a cerut Comisiei să emită un plan de acţiuni.
Cele ce urmează în Comunicat vor răspunde cererilor Consiliului şi Parlamentului European şi ar putea sugera o mulţime de măsuri regulatorii şi non-regulatorii. Printre măsurile non-regulatorii ar putea fi introdusă şi coordonarea activităţilor de cercetare. Aceste activităţi pot duce la elaborarea unui cadru general de referinţă, stabilind principii şi terminologii comune şi cu atît mai mult, vor explica care dintre aceste măsuri pot asigura coerenţa prezentelor şi viitoarelor acorduri, luînd în consideraţie cadrul general de referinţă. În acest context ar putea fi expusa o revizuire a prezentei legi referitoare la contractele consumatorilor, pentru a îndepărta contradicţiile existente şi pentru a simplifica şi a umple golurile. O parte a acestei revizuiri ar putea fi şi ameliorarea perioadelor pasive din unele directive.


          3.1.3.Serviciile financiare

        Planul de acţiuni al serviciului financiar stabileşte un program de iniţiative desemnate să completeze piaţa internă cu servicii de comerţ cu amănunt.   În această privinţă deja s-au făcut multe, cum ar fi regula plăţii în euro, ce va aduce beneficii consumatorilor şi va contribui la sporirea comerţului prin stabilirea tranzacţiilor naţionale. Această acţiune facilitează clauza serviciilor financiare şi prevede asigurarea protecţiei personale a consumatorilor şi sporirea confidenţei lor în tranzacţiile internaţionale. Comisia va consolida o concepţie regulatorie în limitele serviciilor financiare, bazată pe o consultare generală şi sistematică a tuturor părţilor interesate, inclusiv consumatorii.

      În final, Comisia va propune revizuirea şi punerea la curent a directivei privitoare la creditul consumatorului şi de asemenea va face o propunere pentru un cadru legal de plată pe piaţa internă. Felul în care se fac banii şi plăţile se schimbă rapid. Introducerea monedei euro pe piaţă a evoluat rapid. Instrumentele şi reţelele eficiente şi sigure de plată sînt necesare pentru o bună funcţionare pe piaţa internă.

Legiuitorul trebuie să perceapă evoluarea în sfera preţurilor, perioadelor de timp şi relaţiilor dintre creatorii şi deţinătorii acestor noi forme de plăţi. Comisia a adoptat şi propuneri pentru directive referitoare la abuzul pe piaţă şi un prospect de protecţie a consumatorului la nivel înalt.                                 Revizuirea directivei de investiţie a serviciilor va duce la îmbunătăţirea regulilor de conducere a business-ului. Aceste propuneri vor aduce beneficii consumatorilor, prin crearea unei pieţe interne mai oneste a serviciilor financiare.

3.1.4.Comerţul electronic

Consumatorii sînt precauţi în privinţa cumpărăturilor on-line, înregistrîndu-se cu 2% mai puţin la momentul actual. În ceea ce priveşte Planul European de Acţiuni adoptat în 2000,Comisia a emis o strategie de sporire a confidenţei consumatorului on-line, formată din patru elemente: calitatea înaltă a codurilor de comerţ, rezoluţii ale disputei alternative a calităţii, legi clare şi corespunzătoare şi constrîngere efectivă. Cu toate că se înregistrează multe coduri şi scheme, numărul şi varietatea acestora pun la îndoială încrederea consumatorilor în relaţia cu un site particular. Iniţiativa referitoare la confidenţă a fost lansată de către Comisie în 2000.Aceasta a împreunat un număr mare de consumatori şi reprezentanţi ai business-ului, în scopul acordului referitor la cerinţele unei bune practici.
În decembrie 2001 aceştia au prezentat  Comisiei un acord, prin care propuneau unele strategii şi o structură pentru a monitoriza implementarea lor în practică.

Pe baza acestui acord, Comisia intenţionează să adopte o Recomandare privind confidenţa consumatorului în comerţul electronic şi va conlucra cu unii reprezentanţi pentru a monitoriza implementarea acestui acord.

Reţelele, accesul sigur şi protecţia intimităţii sînt de asemenea nişte elemente vitale în formarea încrederii consumatorului în comerţul electronic.                                 Raportul european din 2002 stipulează faptul că progresul de îmbunătăţire a protecţiei împotriva ameninţărilor la securitate este încă mic, în pofida iniţiativelor concepute de sectoarele publice şi private, cum ar fi adoptarea directivei semnăturii electronice. În ultimii doi ani s-a observat o creştere a incidentelor de ameninţare a securităţii, printre care atacurile virusurilor. Pentru a evita aceste inconvenienţe, securitatea europeană a evoluat spre o reţea mai dezvoltată şi o securitate informaţională mai bună.

Comisia şi statele membre vor lua o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea securităţii comerţului electronic, aici fiind incluse suportul tehnologic, reglementarea şi coordonarea internaţională.

           3.1.5.Servicii de interes general

Serviciile de interes general sînt definite în Comunicatul Comisiei ca ”Servicii de interes general în Europa”, adică, cele pe care autorităţile publice le clasează în calitate de subiect al obligaţiilor specifice serviciului public. Acestea se referă la domenii, cum ar fi: transportul, energia (electricitatea, gazul),telecomunicaţiile şi serviciile poştale.

Garantarea accesului universal şi calităţii înalte a acestor servicii, constituie baza necesităţilor consumatorului, precum şi alte obligaţii ce însoţesc procesul de liberalizare. Raportul Comisiei despre Serviciile de Interes General ale Consiliului European, a dezvăluit intenţia Comisiei de a produce în mod regulat o serie de rapoarte ce monitorizează performanţele pieţii. Acest prim raport a fost emis şi a identificat calitatea serviciilor ca o preocupare destul de mare pe viitor.

La momentul actual se observă o lipsă a indicatorilor de calitate, ce ar duce la evaluarea acestor servicii. Comisia intenţionează să emită un comunicat ce ar defini o metodologie de evaluare a serviciilor de interes general. Această metodologie va atrage atenţia asupra opiniilor consumatorilor privitor la performanţele acestor servicii.



           3.1.5.1.Transportul

Centrul grupului de anchetă şi Eurobarometer au menţionat faptul că în domeniul transportului, unele servicii s-au ridicat la un nivel mai înalt, spre nesatisfacţia consumatorilor. În privinţa drepturilor călătorilor din transporturile aeriene s-a observat un progres considerabil. Actul” Politica europeana privind transportul din 2010”notează intenţia Comisiei de a extinde începînd cu anul 2004,măsurile de protecţie a consumatorului în transportul aerian, precum şi în alte mijloace de transport,cum ar fi cel maritim şi pe cît este posibil, serviciile urbane de călătorie.

3.1.5.2.Energia

În sectorul energiei, Comisia a făcut propuneri pentru viitoarea competiţie a pieţelor de gaze naturale şi electricitate. Aceste propuneri prevăd ca toţi clienţii să fie liberi în alegerea furnizorilor pînă la 1 ianuarie 2005 şi de asemenea conţin un număr de drepturi de bază a consumatorilor, fiind inclus şi cel al serviciului universal, în cazul electricităţii. În afară de acestea, propunerile mai prevăd şi unele condiţii ce ţin de contracte şi transparenţă a informaţiei în aplicarea preţurilor şi tarifelor şi intenţionează să protejeze consumatorii vulnerabili, disponibilitatea preţurilor joase şi stabilirea unor mecanisme.
Comisia va continua să monitorizeze implementarea regulilor de pe piaţa de gaze naturale şi electricitate şi să continuie cercetările pe scară largă a opţiunilor în energie pe viitor.

       3.1.6.Comerţul internaţional, problemele standardizării şi etichetării

        Sistemul pieţei mondiale este condus de către acordurile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Înafară de liberalizarea comerţului mai sînt cunoscute şi alte aspecte ale acestor acorduri relevante pentru consumatori. O nouă etapă în negocierile Organizaţiei Mondiale a Comerţului a fost lansată în noiembrie 2001şi cuprindea noi reguli de liberalizare a comerţului. Multe din aceste aspecte sînt relevante pentru consumatori şi includ negocieri în privinţa serviciilor financiare, discuţiilor despre etichetarea şi siguranţa produselor. Alături de OMC a mai negociat şi CE în vederea unui acord cu unele ţări şi regiuni, care sînt de asemenea în strînsă legătură cu interesele consumatorilor. Standardele internaţionale şi în special cele stabilite de OIS, au un statut important în acordul TBT şi pot influenţa interesle consumatorilor europeni. Dealtfel este foarte important sa fie asigurată reprezentarea adecvată a intereselor consumatorilor în procesul inernaţional de standardizare. Unele scheme(codurile de conducere, etichetarea)ce au ca scop informarea consumatorilor asupra provenienţei şi impactului potenţial al produsului, pot complementa măsuri publice, în vederea promovării bunei dezvoltări. Comisia va promova şi va proteja interesele consumatorilor în cadrul OMC, precum şi în contextul relaţiilor bilaterale în domeniul comerţului. În cadrul unui dialog cu reprezentanţi ai Organizaţiei consumatorilor, Comisia de asemenea va promova participarea consumatorului la standardizarea internaţională.




3.2.Aplicarea eficientă a regulilor de protecţie a consumatorului

Cooperarea efectivă a regulilor de protecţie a consumatorului constituie cel de-al doilea obiectiv al acestei strategii. În procesul cooperării sînt prezente două obstacole: cel legal şi practic,  ce trebuie depăşite, în cazul în care sînt puse în aplicare principiile de protecţie a consumatorului.



3.2.1.Cooperarea între statele membre

Cooperarea dintre autorităţile publice responsabile de aplicarea regulilor asupra practicilor comerciale, constituie modul principal de funcţionare a pieţei interne. Abilitatea comercianţilor escroci ar putea avea o mare influenţă asupra consumatorului şi confidenţei în domeniul business-ului. Cartea verde a protecţiei consumatorului intenţionează formalizarea unui mijloc legal, are ar putea sta la baza acordurilor de cooperare între trei ţări.
Comisia intenţionează să propună un cadru legislativ de cooperare între statele membre, privind protecţia consumatorului. Organele informative deja existente, cum ar fi IMSN sau CLAB au conceput această formă de cooperare.

3.2.1.1.Reţeaua internaţională de supraveghere a marketing-ului

Această reţea este o organizaţie formată din autorităţi din 29 de ţări,  care, în principiu sînt membri ai Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică. Datoria acestei reţele este să dea informaţii despre activităţile comerciale, ce pot afecta interesele consumatorilor. Comisia Europeană participă în calitate de observator în cadrul conferinţelor bianuale ale  RISM. Acest grup european este o reţea de autorităţi guvernamentale implicate în aplicarea legilor privind comerţul şi în alte activităţi de protecţie a consumatorului din ţările domeniului economic european. Pentru a asigura un schimb permanent de informaţii între membrii Reţelei Internaţionale de Supraveghere a Marketing-ului, Comisia intenţionează să-şi dezvolte site-ul, ce înregistrează diferite informaţii din acest domeniu.


3.2.1.2.Baza de date- contracte cu termeni incorecţi

Directiva contractelor de termeni incorecţi a fost adoptată pentru a elimina termenii greşiţi din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Comisia a lansat această bază de date în scopul creării unui mijloc de monitorizare a directivei asupra jurisprudenţei naţionale, ce se ocupă astfel de termeni. Jurisprudenţa cuprinde nu doar sentinţe de judecată, ci şi decizii ale organelor administrative şi acorduri voluntare.
Comisia intenţionează să completeze şi să îmbunătăţească această bază de date în următorii ani.
 
3.2.2.Informaţii şi date despre siguranţa bunurilor şi serviciilor.

Eficienţa sistemului de asigurare a sănătăţii consumatorului ar trebui monitorizată îndeaproape, pentru a determina priorităţile de întărire a siguranţei, pentru a interveni în cazuri de urgenţă şi pentru a asista la deciziile luate în noile orientări politice. Aceasta implică colectarea de date şi informaţii despre produsele utilizate de consumatori, despre riscul ce-l pot cauza unele servicii şi accidentele survenite în urma utilizării produselor şi serviciilor. Colectarea acestor informaţii este destul de importantă pentru a contribui la asigurarea comunităţii cu produse şi servicii sigure.

Pe viitor trebuie dezvoltat “sistemul rapid de alertă” . Acest sistem va constitui o parte a implementării Directivei Generale de Siguranţă a Produselor. Dezvoltarea  schemei de colectare şi schimb de date poate fi considerat o parte a iniţiativei de siguranţă a serviciilor. Această schemă va face parte pe viitor din Programul de sănătate şi va aplica noi iniţiative în caz de necesitate. În sistemul de integrare a unor noi mecanisme în Comunitate se vor mai adăuga şi alte preocupări.

Pentru facilitarea acestei integrări, Comisia asistă ţările ce candidează pentru acastă sarcină dificilă de amplasare a unei structuri administrative adecvate de monitorizare a protecţiei consumatorului.
Ţările candidate vor fi implicate în implementarea  directivei de revizuire generale a siguranţei produselor, în special prin intermediul participării lor în consolidarea sistemului rapid de alertă.

3.2.3.Redresare

Dacă consumatorii au încredere în shopping-ul din afara statelor membre şi au avantaj pe piaţa internă, ei necesită securitate în cazul în care apar probleme. Accesul mai uşor la mecanismele de justiţie pentru rezolvarea unor dispute, este necesar, deoarece se va face dreptate în cazul consumatorilor.

          Comisia va dezvolta REEJ (Reţeaua Europeană Extra Juridică) cu Statele Membre. Astfel va asigura minimul garanţiilor pentru RDA (Rezoluţia Dezbaterilor Alternative), stimulînd aplicarea principiilor Recomandărilor Comisiei din 1998 şi 2001. Comisia va dezvolta şi va îmbunătăţi RF (Reţeaua Financiară). Comisia de asemenea a adoptat Cartea Verde asupra RDA pentru a evalua situaţia existentă cu scopul de a institui viitoarele priorităţi.


3.2.3.2. Centrele Europene al Consumatorilor

           Reţeaua Centrelor Europene al Consumatorilor (CEC) funcţionează ca interfaţă între Comisie şi Consumatorii Europeni pentru a susţine folosirea Pieţii Interne şi de a reacţiona la problemele pieţii. CEC furnizează informaţii asupra legislaţiei şi legilor la nivel European şi la nivelul Statelor Membre. CEC de asemenea acordă ajutor şi sfaturi, informaţie privind procedurile, primul ajutor juridic şi orientarea spre alte autorităţi. CEC cooperează cu alte reţele Europene ca REEJ şi RF.

Comisia va continua să clădească RCEC în cadrul  Statelor Membre UE şi ţărilor candidate. Pentru a ajuta Comisia să identifice mai bine necesităţile consumatorului, RCEC va participa la iniţiativa Comisiei „Elaborarea Politicii interactive” , care este un nou mecanism feedback pentru a transmite informaţii de preţ de la piaţă. 

3.2.3.3.    Cooperarea juridică în scopuri civile

          Obiectivul principal al cooperării cu legea civilă este de a stabili o strînsă colaborare între Statele Membre cu scopul de a stimula libera mişcare a cetăţenilor. Consiliul Europei de la Tampere (15 şi 16 octombrie 1999) a stabilit o hartă a implementării efective, printre altele, clauzele cooperării civile introduse de către Tratatul de la Amsterdam. Cele trei priorităţi ale acestui domeniu sunt accesul la justiţie, recunoaşterea reciprocă ale deciziilor juridice, şi mărirea convergenţei în domeniul legii procedurale.

    Comisia va urma setul de sarcini pentru o implementare efectivă ale clauzelor cooperării civile introduse de Tratatul de la Amsterdam şi dezvoltate de către concluziile Consiliului European de la Tampere. Comisia va continua să se modernizeze, să monitorizeze progresul în adoptarea şi implementarea măsurilor necesare pentru a îndeplini aceste sarcini.
 
Regulamentul UE asupra jurisdicţiei, recunoaşterii şi consolidării hotărîrilor cu privire la problemele civile şi comerciale, care au intrat în vigoare la 1 Martie 2002, prevede un nou set de reguli.

 Comisia va lua în consideraţie interesele  Consumatorilor cînd legile Comunităţii asupra Legii Private Internaţionale vor fi stabilite.


3.2.4.    Sprijin asociaţiilor consumatorilor


Asociaţiile consumatorilor pot contribui la aplicarea măsurilor politicii consumatorului, folosind rolul de supraveghere al pieţii generale. Ei sunt în stare de a identifica serviciile şi produsele consumatorului care, de exemplu, sunt periculoase sau de o foarte proastă calitate. În acest fel, ei completează aplicarea şi rolul de supraveghere al pieţii autorităţilor publice. Este o muncă intensivă ce cere deseori un înalt nivel de expertiză.

Multe dintre acţiunile prevăzute în sprijinul Obiectivului 3, ca de exemplu, programa de instruire a profesioniştilor asociaţiilor consumatorului or platforma educaţională on-line, vor servi la consolidarea abilităţii asociaţiilor consumatorului şi consumatorilor individuali de a contribui la supravegherea pieţii.


Comisia va organiza în 2003 un curs de instruire special pentru asociaţiile consumatorului legate de supravegherea pieţii în contextul Directivei privind protecţia produsului general. Ea de asemenea explorează posibilitatea de lansare în viitor a iniţiativelor coordonate cu Statele Membre, cînd Directiva va intra în vigoare.


3.3 Implicarea propriu-zisă al organizaţiilor consumatorului în politicile UE
 
Pentru ca politicile protecţiei consumatorului să fie efective, consumatorii trebuie să aibă oportunitatea de a furniza energie în dezvoltarea politicilor care îi afectează. Este esenţial de a obţine integrarea cerinţelor protecţiei consumatorului în alte politici UE. De exemplu, varietatea serviciilor publice şi altor servicii de interes general, care sunt implementate în unele structuri ale pieţii, este în creştere, şi interesele consumatorului trebuie să fie ţinute în seamă în aceste domenii. Implementarea organizaţiilor consumatorului funcţionează ca verificarea realităţii a ceea ce va fi propus. Acţiuni specifice se vor realiza în următoarele arii: 




3.3.1. Revederea mecanismelor pentru participarea organizaţiilor consumatorului la elaborarea politicii UE


3.3.1.1. Cerinţe de consultare

Pentru a obţine  o legislaţie mai efectivă şi transparentă la  nivelul UE, Cartea Albă asupra Guvernării propune procesul de consultare care trebuie să aibă loc conform standardelor aprobate în comun. Cartea Albă de asemenea recunoaşte impactul pe care îl va avea acest proces asupra resurselor societăţii civile şi aceasta va trebui luată în seamă în viitor de  către toate autorităţile publice  implicate.

Organizaţiile consumatorului au un forum -Comitetul Consumatorilor. Comitetul Consumatorilor este un comitet consultativ, compus din reprezentanţi din toate Statele Membre şi organizaţii ale Europei Lărgite.

Un comunicat ce stabileşte minimul de cerinţe pentru conducerea proceselor de consultaţie ale Comitetului vor fi prezentate pe scurt Comisiei.


3.3.1.2. Participarea la organizaţiile consultative şi grupurilor de lucru

Participarea consumatorului în cadrul organizaţiilor consultative şi grupurilor de lucru de asemenea vor ajuta la asigurarea integrării intereselor consumatorului în toate politicile UE. Majoritatea organizaţiilor consultative fac parte din domeniul agriculturii. Noi organizaţii consultative au fost înfiinţate în alte domenii ca transportul, energia, telecomunicaţiile. De-a lungul anilor, reprezentarea consumatorului în astfel de organizaţii a crescut întîmplător, fără un scop coordonat.

Comisia lucrează pentru o mai bună transparenţă în activităţile diferitor organizaţii consultative. În acest context, Comisia va examina dacă organizaţiile consumatorului sunt reprezentate în faţa spectrului politicilor în care se implică.

3.3.1.3.Standartizarea muncii

 Standardele benevole, stabilite de către organizaţiile Europene de standardizare, joacă un rol important în aplicarea concretă a multor măsuri ale Comunităţii privind protecţia consumatorului. Folosirea standardelor cu scopul de a îndeplini obiectivele politicii publice cîştigă legalitatea în transparenţa procesului de standardizare. Participarea consumatorilor la standardizarea Europeană este încă insuficientă şi nu corespunde poziţiei dominante a producătorilor.

Comisia va examina cum ar putea asigura participarea consumatorului la munca organizaţiilor de standardizare. Standardizarea Europeană implică activităţi la nivelul UE şi la nivel naţional. Comisia şi Statele Membre trebuie să coopereze pentru a asigura coordonarea activităţilor la nivelul UE şi implicarea reprezentării consumatorului la nivel naţional.


3.3.1.4. Participarea consumatorului la activitatea altor instituţii ale UE

Implicarea propriu-zisă a organizaţiilor consumatorului în politicile UE afectează toate instituţiile UE. Tratatul de la Nice adaugă „consumatorii” la lista societăţilor civile reprezentate în Comitetul Economic şi Social. Oarecum, participarea consumatorilor ar putea fi mai sistematică.

Comisia solicită de la alte instituţii ale UE de a examina cum de îmbunătăţit implementarea consumatorilor în elaborarea politicii.


3.3.2. Informarea şi educarea consumatorilor

Pentru educarea şi informarea consumatorilor sunt responsabile autorităţile naţionale, regionale şi locale.


3.3.2.1. Informarea

Creşterea perspectivelor cetăţenilor de a avea acces liber la informaţie privind afacerile Europene necesită  o politică informaţională modernă şi eficientă, ţinînd cont de ultimele dezvoltări în cercetare şi cunoaştere. Este o schimbare pentru Comisie şi alte instituţii ale UE care s-au angajat la o politică de generozitate şi sinceritate. Este valabil pentru consumatori  deoarece politicile şi activităţile UE privind protecţia consumatorului are un impact direct asupra vieţilor lor. Numai în ultimii ani, Comisia a desfăşurat variate instrumente de informare, care sunt îndreptate către publicul general. Ele includ website-urile, campaniile de informare. RCEC joacă un rol important informînd în mod direct consumatorii despre iniţiativele UE.

Comisia va continua să depună eforturi pentru a îmbunătăţi politica informaţională pentru consumatori. Acţiunile viitoare vor cuprinde campanii de informare pentru tineri privind fumatul.
 











© 2007 CPC